Vă mulțumesc dragi cititori ai acestui blog ...

Vă salut cu respect dragi cititori ai acestui blog!!! Vă mulțumesc mult de tot pentru că din cînd în cînd mai treceți și pe la mine. Vreau să le mulțumesc mult de tot prietenilor din Statele Unite ale Americii pentru că sunt cîțiva care mă citesc, sau cel puțin se uită la poze!!! Am vizualizări ale blogului și din Italia, Polonia, Republica Dominicană, Germania, Spania, Moldova, Anglia și Rusia! Știu că este foarte curios dar mă bucur enorm de mult și îi salut pe romînii de acolo care îmi vizitează aberațiile. Vă salut cu mult respect și dacă vreți să scrieți ceva pe blog sau să comentați vreunul dintre materialele pe care le postez vă rog mult să o faceți. Încă de cînd am realizat acest blog am spus că o să postez absolute toate comentariile, fie ele și răutăcioase. Încă odată vreau să vă mulțumesc și să aveți grijă de voi pe acolo!!!!

România.................................................................5.317

Statele Unite ale Americii.....................................220

Italia.......................................................................160

Polonia....................................................................93

Republica Dominicană...........................................46

Germania................................................................25

Spania.....................................................................25

Republica Moldova...............................................23

Marea Britanie......................................................13

Rusia......................................................................11

Cum deosebești un cocalar ....

O prietenă m-a întrebat zilele trecute cum deosebești un cocalar de o persoană normală. Este foarte simplu, i-am spus. Cocalarul are gesturi specifice ”regnului animal” din care face parte. Știți care este culmea? Sunt mai multe tipuri de cocalari. Fiți atenți!!
-
Cocalarul ”Să moară mama!” Este unul dintre cele mai răspîndite specimene. Îl găsim, de multe ori în cartierele rău famate dar, fără teamă de cultură și civilizație, își părăsește zona de ”confort”, așa că poate fi localizat oriunde. Este recunoscut după limbajul deosebit de vulgar. Vocabularul său nu conține mai mult de cîteva zeci de cuvinte, de fiecare dată urmate de organul genital masculin. Poți să-ți dai seama imediat de cînd începe să vorbească și dacă preferă termeni de genul ”să moară mama …” sau ”să-mi bag p…a!” atunci interlocutorul tău este un cocalar! Poate fi văzut și printre taximetriști care, ori de cite ori se poate își etalează ”calitățile cocalaricești”, mai ales cînd se apropie vreo ”femelă” fierbinte. ”Răgetele” sunt la ordinea situației și cresc în intensitate în funcție de semnalele ”femelei” dar și de reacția celorlalți amici de fluierături.
-
Cocalarul ”cultivat”! Este mai elevat în vorbire dar în timpul discuției își aduce aminte brusc de cît de bărbat este și că are două c..ie pe care trebuie să le trezească la viață din cînd în cînd. Așa că o face fără nici o jenă! Își mîngîie foarte mîndru ”bilele” și continuă discuția! Deja ți-a arătat cît de bărbat este el, așa că, acum, nimic nu-l mai intimidează. Poate vreun cuvînt căruia nu-i cunoaște sensul dar și atunci apelează la metodele specifice. Dacă este cald își ridică tacticos tricoul și se ”masează” liniștit pe burta păroasă. Pînă cînd apare încrederea de sine! La frig, ”schema” se poate face și peste pulover, numai că este puțin riscant și nu știe dacă poate avea efectul scontat. Dacă, din nou este pus într-o situație ”jenantă” aruncă cu dispreț și masculinitate o ”minunăție” de flegmă. Că deh!! Așa îți trebuie dacă folosești cuvinte ”elevate” în fața unui cocalar!
-
Cocalarul tipic! Îl cunoașteți cu toții! Este cel pe care îl simțim și vedem de la o poștă! Are lanțuri specifice la gît, coboară dintr-un ”bemveu” sau ”merțan”, fiecare după ”posibilitățuri” și zornăie mîndru cheile ”bolidului” cumpărat la mîna a ”zecea” din străinătate! Mai poate fi recunoscut și după atît de ”cultele” manele care se aud din boxele mult mai scumpe decît mașina! Aici trebuie să vă spun că am avut o experiență unică (sper) despre care am mai scris. Mai multe despre acest tip de cocalar puteți găsi și la link-ul următor: http://costiivascu.blogspot.com/2010/03/primavara-cocalarilor.html
-
Așadar, iată cum se poate recunoaște un cocalar de o persoană normală. Acum depinde ce înțelegeți voi prin persoană normală!!! Vă pup!!

Nepoțica mea II ....

Nepoțica mea ....

-

Eeee, ce părere aveți? Am nepoțică frumoasă sau nu?!!???

Mulțumesc ....

.... tuturor celor care m-au ajutat să ofer sărbători fericite unor copii care aveau mare nevoie. Am reușit și sunt extraordinar de încîntat de acest lucru. Dar nu am făcut-o singur și acest post este pentru a le mulțumi celor care au dat dovadă de umanitate și de bun simț. Nu au vrut toți să le trec numele aici dar o să fac acest lucru, chiar dacă se vor supăra pe mine. De fapt o să le scriu doar numele mic, asta pentru că vreau să arăt cîte persoane au răspuns acestui gest nobil. Este vorba de Neli, din Italia, o foarte bună prietenă. Chiar dacă nu ne-am cunoscut personal, Neli a fost alături de mine în acest demers. Este de cîteva luni plecată în Italia și nu a reușit să se pună bine pe picioare acolo dar a vrut să le ofere acestor copilași niște sărbători fericite. Mulțumesc, Neli!!! Alexandra, o prietenă pe care am cunoscut-o pe Facebook tocmai pentru că și-a exprimat dorința de a-i ajuta pe cei mici. A fost printre primele persoane care s-au oferit să ajute și a mers cu noi la copii acasă, chiar înainte de Sf. Nicolae. Îi mulțumesc și lui Johnny, colegul meu de la Antenă care și-a pus la dispoziție mașina și le-a luat celor mici dulciuri și cadouri. De altfel vreau să le mulțumesc și prietenilor Alexandrei care au contribuit la cadourile pentru cei mici. Anca, Bogdy, Nicoleta, Mioara, Ionica vă mulțumesc și sper să vă întîlnesc vreodată să vă mulțumesc personal!!! Toată stima și respectul pentru voi dar și pentru Silviu, un alt coleg de la serviciu care a mers să le ducem lui Ionuț și Alexandrei un brăduț de Crăciun. Ningea abundent și drumul a fost un coșmar dar, într-un final am ajuns cu bine. Mariana, o altă colegă m-a ajutat ca și doctorul Ali care le-a oferit celor doi copilași un cadou deosebit. Nu trebuie să o uit nici pe Adina de la Brașov dar nici pe colegii săi de la serviciu care au strîns o sumă de bani pentru Alexandra și Ionuț. Larisa îți mulțumesc și ție și prietenelor tale pentru că mi-ai scris și te-ai dus la copii. Tuturor vreau să vă mulțumesc pentru gestul pe care l-ați făcut. Alexandra și Ionuț vă sunt recunoscători. Sper că nu am uitat pe cineva, dacă da, îmi cer deja iertare!