Christian the lion - Emoţionant!!!!!!!

În urmă cu cîţiva ani am văzut la o emisiune un filmuleţ care m-a emoţionat şi chiar mi-a „servit” o lecţie de viaţă. Acest filmuleţ, datorită YouTube se află acum pe blogul meu. Am vrut să-l arăt tuturor celor care intră pe acest blog. Sunt mulţi care îl ştiu, l-au văzut şi la fel ca mine au fost impresionaţi de lecţia de umanitate, lecţia de dragoste, de iubire o lecţie de viaţă care vine din partea unui ... leu. Da, aţi citit foarte bine, este vorba de un animal şi chiar de unul sălbatic, un animal care ne-a oferit această lecţie de viaţă dar care demonstrează încă odată că rolurile s-a schimbat. Animalele nu mai sunt cele pe care noi le numim aşa ci suntem noi, oamenii care nu merităm această denumire şi aceste filmuleţe vor arăta destul de clar acest lucru. Pentru cei care nu ştiu despre ce este vorba o să încerc să spun eu cîteva cuvinte despre această poveste care s-a transformat în realitate. Este vorba de doi bărbaţi australieni care au cumpărat un pui de leu şi l-au crescut. Puiul, numit Christian se făcea tot mai mare şi, din păcate, nu mai putea fi crescut într-un apartament. Mai mult acesta fiind un animale sălbatic trebuia eliberat în mediul lui de viaţă. Aşa au făcut şi cei doi australieni John Rendall şi Anthony Bourke. După ce l-au crescut au trebuit să-l lase să plece pentru că leul nu putea supravieţui vieţii la oraş şi chiar putea deveni periculos. Aşa că cei doi l-au dus în Africa şi l-au lăsat acolo. Numai că dorul de Christian i-a determinat pe cei doi să se ducă să-şi viziteze prietenul. Chiar dacă toată lumea le-a spus să nu facă acest lucru pentru că, acum leul este sălbatic şi nu-i va mai recunoaşte, australienii nu au ascultat aceste sfaturi şi au plecat spre Africa. Acolo .... vă las să vedeţi filmuleţele de mai jos!!! ATENŢIE – URMEAZĂ IMAGINI FOARTE EMOŢIONANTE!!!!!!!!

Povestea lui Christian, leul!!!!

-
Acesta este filmuleţul original apărut pentru prima oară!!!!
-

-

-
Şi a urmat o a doua reuniune!!!!!
-

Super poze amuzante I

ATENȚIE!!!!!!! - VEDEȚI ȘI ... ”Super poze amuzante II” - SUNT MULT MAI FUNNY!!!!

-
ATENȚIE!!!!!!!! - VEDEȚI ȘI ... ”Super poze amuzante II” - - SUNT MULT MAI FUNNY!!!!
-

-
ATENȚIE!!!!!!!! - VEDEȚI ȘI ... ”Super poze amuzante II” - - SUNT MULT MAI FUNNY!!!!
-

După criză financiară, criză politică, de ce nu şi o criză de ... rîs! Poze super amuzante!! Să ne delectăm puţin!!!
-
ATENȚIE!!!!!!!!   -   VEDEȚI ȘI ..... ”Super poze amuzante II”, sunt mult mai funny!!!
-

Ce înseamnă să te naşti norocos ...

-
Este incredibil! Priviţi cît de aproape de moarte sunt cîte unii şi cît de miraculos scapă! Este absolut incredibil!!!!!!!!! Urmăriţi şi dacă vreţi comentaţi!!!!!!

Haideţi să-l salvăm pe Laurenţiu!!!!!!!!

În urmă cu cîteva zile a intrat pe uşa redacţiei un bărbat la vreo 50 de ani, îmbrăcat bine, cu părul cărunt, foarte politicos dar faţa lui exprima durere şi disperare. S-a apropiat de mine şi mi-a zis pe un ton calm dar în acelaşi timp disperat ... „Mă puteţi ajuta, vă rog?” L-am invitat să se aşeze şi l-am întrebat ce s-a întîmplat. Atunci omul şi-a început povestea. „Fiul meu ... este bolnav rău ... o să ... (s-a oprit puţin pentru a-şi stăpîni lacrimile apoi a continuat), are nevoie de ajutor şi nu mai avem bani ... Îl cheamă Laurenţiu şi a fost descoperit cu o boală foarte gravă iar acum are nevoie de transplant de inimă şi de plămîni ... Declanşarea bolii s-a făcut în septembrie, cînd a fost suspectat de hepatită si trimis la Spitalul Fundeni de medicii piteşteni. Investigaţiile au continuat şi la Spitalul Floreasca unde i s-a stabilit diagnosticul de insuficienţă cardiacă. Cu ajutorul medicului de firmă este transferat la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Tîrgu Mureş, unde a fost supus altor analize. Singura soluţie este ajutorul extern. În prezent s-au finalizat investigaţiile la clinica din Viena cu diagnosticul cert si clar de DUBLU TRANSPLANT – cord şi plămîni. Cazul este mai mult decît urgent, deoarece inima lui funcţionează doar în procent de 10% din parametrii normali. Costurile pentru transplant se evaluează la suma de 100.000 EURO. Ajutorul celor dragi, rude, prieteni, colegi sunt departe de a acoperi suma necesară.” Se opreşte din nou cîteva minute pentru a nu izbucni în lacrimi. Tot timpul cît a povestit drama prin care trece a încercat să fie cît mai coerent chiar dacă se vedea foarte clar că este disperat. Se gîndea tot timpul că băiatul său de 24 de ani zace într-un pat de spital şi el nu are cum să-l ajute. Se vedea foarte clar că este un om cinstit care a muncit toată viaţa pe un salariu de nimic. Viaţa familiei Stan a fost plină de greutăţi. În urmă cu un an Laurenţiu şi-a pierdut mama. A făcut infarct în plină stradă şi a murit la scurt timp. Nu a mai rămas decît el şi tatăl său care acum încearcă disperat să-şi ajute fiul. Aţi văzut vreodată un părinte al cărui copil se află pe moarte? Vă daţi seama ce este în sufletul acelui om? Vă imaginaţi cum se simte cînd ştie că fiul său poate muri dacă nu face rost de bani? Putem să ne imaginăm în ce situaţie se află acest tată, ce sentimente sau ce gînduri îi trec prin cap ştiind că nu poate să-şi salveze fiul? Nu, nu putem pentru că nu suntem în situaţia lui! Dacă vreţi totuşi să-l ajutaţi pe Laurenţiu, dacă vreţi să salvaţi o viaţă de om, să ştiţi că se poate!!! Donaţi cît vreţi pentru acest tînăr care se află la începutul vieţii, donaţi pentru un băiat care se află în suferinţă. Puţin cite puţin se vor aduna banii necesari operaţiei! De ce să nu ajutăm şi noi?? Vă las mai jos conturile în care puteţi dona!!!

RO92 RNCB 0626 0528 1797 0003 IN EURO
RO49 RNCB 0626 0528 1797 0001 IN LEI
Conturile sunt deschise la B.C.R. Piteşti pe numele lui - STAN LAURENTIU.
Persoană de contact : Barbu Mariana – 0741 / 210 635

Viaţa la ţară ... de Diliu' AluIvaşcu!!!

Mda! Am fost în week-end la ţară! Ce-i drept nu la mine la ţară. Am primit o invitaţie şi am zis, de ce nu!!?? Ţin să spun că a fost o întreagă aventură! În ciuda acestui fapt, m-am distrat de minune alături de "gazdă" şi ţin să-i zic "săru-mana" pentru aventură. Dar să începem cu începutul!!
- Vineri!
Ziua a început destul de "agresiv"! Am avut transmisiune în direct, apoi la muncă toată ziua. Nu a fost o zi uşoară şi trebuia să termin munca la 16.00 ca să onorez invitaţia de a-mi petrece week-endul la ţară. Nu am terminat atunci cînd a trebuit pentru că a intervenit altceva aşa că la 18.30 m-am întîlnit cu persoana care trebuia să mă ducă în localitatea respectivă, la ţară! Nu vă spun ce am păţit cînd am dat ochii cu tipa. Imaginaţi-vă că aşteptase mai bine de două ore!!!!!! Era un car de draci! Eh, şi cum este o prietenă buna, m-a iertat! Pe la 19.30 am ajuns la "ţara" fetei! Buunnn! Frig de crapă pietrele. Nici nu intru bine în casă să mă încălzesc că mă izbeşte vestea! "Nu avem apă, că au îngheţat ţevile"! Auuuu, asta m-a lovit direct!! Eram de dimineaţă în aceleaşi haine, eram ud pentru că fusesem pe teren şi tînjeam după o baie! Dar n-a fost să fie! Ne-am aşezat la masă, am mîncat ceva, am avut şi oaspeţi (rude ale gazdei), şi am jucat rummy (este "remi" dar aşa se scrie şi nu vreau să par prost). A fost super tare! Am jucat pînă la 1 noaptea! Apoi la culcărică ....
-Sîmbătă!
În ciuda frigului, mai ales că focul în sobă se stinsese de mult, am dormit ca un bebeluş. Culmea dar m-am trezit pe la ora 12.00 şi asta pentru că "tipa gazdă" m-a minţit că este ora 13.30. (cu alte cuvinte, mai scoală băh, dracu şi tu). Ţipat şi făcut!!! Începem ziua foarte frumos! Afară ningea cu fulgi mari, ger nu mai vorbesc, că deh, era cod galben! Şi cum mă gîndeam eu aşa de romantic şi melancolic, aud o voce .... "Costi hai să facem focurile în casă!!!! Du-te să iei tu lemne" .... Trebuia să facem focul în patru camere, imaginaţi-vă cîte lemne am cărat ..... Mă rog, am făcut şi focurile, am cărat şi apă pentru mîncare şi într-un final am băut şi cafeaua de "dimineaţă" (cred că era 15,00, ceasul). După ce ne-am odihnit puţin, pe la 16 am plecat către casa unor rude ale gazdei. Am stat şi pe acolo vreo oră şi am plecat spre casă. Am jucat rummy pînă seara tarziu. Mai exact pînă la ora 11.00, apoi la "cerinţa" tipei gazdă, ne-am uitat la Harry Potter, (seria aia cu pocalul, fir ar "pocalul" lui al dracu). Săturat de acest personaj am plecat spre bucătărie să fumez o ţigare că nu mai puteam. Vine şi "gazda"! În bucătărie ce să vezi!!!!!!!!!! Camera era inundată de apă!!! Jur!! Era 1 noaptea şi noi căram apă cu găleata din bucătărie. Ce se întîmplase de fapt!!!! În disperarea noastră de a repara ţevile de apă, le-am desfăcut pentru a se topi gheaţa care înfunda conductele. Problema a fost că le-am uitat desfăcute, gheaţa s-a topit şi toată apa care se afla pe ţevi s-a scurs în bucătărie.

- Duminică!

După o noapte de pomină, m-am trezit pe la 12.00. Din nou! La fel, am făcut focurile, am băut cafeaua, am mîncat şi apoi am plecat .... să ne dăm cu sania!!!! Erau zeci de copii pe derdeluş şi doi boşorogi - eu şi ea! "Hai să facem "bobul", spune ea! Hai, ce dracu, răspund eu!" Şi aşa, în "bob" sau doar cu sania (care era foarte mică, mai ales că o împrumutasem de la un copil de 3 ani), am petrecut mai bine de o oră alături de colegii de derdeluş. Se făcuse deja ora 17.00 şi am plecat spre casă! La ora 18.00 au venit nişte colegi pentru a ne "transporta" la Piteşti! La ora 19.00 eram într-o cadă plină de apă firbinte!!! Am mai ieşit la 20.30, cînd am observat că mă "încreţisem" prea tare! Cu toate acestea, aventura mea din week-end nu va fi uitată niciodată! A fost super mişto şi ţin să-i mulţumesc gazdei pe această cale. Mersic, "gazdă"!!!!!!

Buddha bar - Yes boss!!!!

Super melodie! Buddha Bar - Yes boss!! Este o melodie pe care mi-a arătat-o pe YouTube colegul meu Mihai, de la serviciu! Super tare!!! Mersic Mihai!!! Datorită ţie mă mai "cultivez" şi eu!!!

Pentru laşii anonimi...

„Anonim spunea...
A mai disparut o "hiena" din jungla asta numita mass-media.......Voi massmedieniicare va credeti buricul pamantului, care calcati totul in picioare pentru o amarata de stire si un pumn de bani.....acum cand sunteti eliminati va plangeti de mila pe blooguri...cate suflete n-ati calcat si calcati in picioare...cand aveti microfonul aveti puterea..cand il pierdeti...sunteti deplorabili....tu si ceilalti anonimi ai vietii fara microfon si fara cadru si fara camera si fara ...putere.....”
-
Aşa sună un comentariu pe blogul Adelinei (http://adelinalascu.blogspot.com/). Trebuie să spun că m-a deranjat foarte tare. Nu mesajul comentariului cît faptul că a fost postat de un “anonim”. Sunt convins că toţi “internauţii” s-au “confruntat” la un moment dat cu un astfel de “personaj”. Sunt, dealtfel convins că sunt “internauţi” care au postat asemenea mesaje semnate anonim. Urăsc faptul că există acolo, undeva o persoană care se ascunde sub anonimat şi postează tot felul de aberaţii. De ce nu ai semnat măi “anonimule” cu numele tău???? Poate pentru că şi numele este “anonim”???? Toţi cei care fac acest gest de laşitate umană arată de fapt gradul de cultură al acestei ţări, arată că nu avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, că nu suntem în stare să postăm nici măcar un amărît de comentariu fără să ne fie teamă de consecinţe. Aceste persoane vor rămîne toată viaţa lor anonimi, nişte laşi care întotdeauna vor bîrfi şi se vor da zmei în faţa altora dar niciodată nu vor spune în faţă ceea ce cred cu adevărat despre persoana în cauză. Nu-i nimic pentru că asemenea “specimene” sunt întotdeauna eliminate de societate, de viaţa de zi cu zi. Culmea este că în momentul “selecţiei” se vor întreba cu un tupeu fantastic “dar de ce eu???” Aceşti indivizi sunt “cocalarii internetului”. După cum aţi citit în comentariul anonim acest “cocalar modern” susţine că presa a călcat în picioare sufletele “aţipiţilor” noştri. Recunosc, de foarte multe ori aşa este dar de ce??? Pentru că asta vrea să vadă romînul, pentru că asta este “cultura” noastră, pentru că accidentele, violurile, crimele şi toate necazurile altora sunt cele mai urmărite ştiri la televizor. De ce? Poate pentru că cel care priveşte se gîndeşte că nu este singurul care are necazuri, vede că sunt alţii cu probleme mai mari ca ale lui, poate pentru că suntem sadici, poate pentru că vrem să vedem, pur şi simplu, dacă a murit “capra” vecinului … Dar atunci cînd romînii nu vor mai cere astfel de “materiale jurnalistice”, poate că atunci vor dispărea şi “cocalarii internauţi”…. adică anonimii anonimi ….